Definiție pentru ÎNTRÉG în română:

ÎNTRÉG

adjectiv

  • 1

    Tot, complet, din care nu s-a luat nimic.

    1. 1.1 (Mat.; substantivat, m.) Unitate nefracţionată.

    2. 1.2 Neînceput, neatins, din care nu lipseşte nimic.

  • 2

    Teafăr, sănătos, nevătămat.

    1. 2.1figurat Neclintit, integru.

  • 3

    (Despre noţiuni temporale) Deplin, complet.

  • 4

    Matematică
    Care se poate obţine prin adunarea repetată a numărului unu cu el însuşi.

Origine

Lat. integer, -gra.