Definiție pentru ÎNTRERÚPE în română:

ÎNTRERÚPE

verb reflexiv

  • 1

    A (se) opri, a (se) suspenda temporar cursul, desfăşurarea unei acţiuni, a unui lucru; a opri pe cineva sau a se opri în cursul unei lucrări, al unei activităţi; p. gener. a (se) opri, a (se) suspenda.

    1. 1.1tranzitiv A opri pe cineva în timp ce vorbeşte, a tăia vorba cuiva.

Origine

Între- + rupe (după fr. interrompre).

Utilizare

— Var.: (înv.) întrerúmpe vb. III