Definiție pentru INVOLÚCRU în română:

INVOLÚCRU

substantiv neutru

Botanică
  • 1

    Botanică
    Totalitatea frunzişoarelor care se găsesc la baza unor flori sau a unor inflorescenţe.

  • 2

    Botanică
    Lamă care înveleşte pălăria tânără a unor ciuperci, înainte ca aceasta să iasă din pământ.

Origine

Din fr. involucre, lat. involucrum.