Definiție pentru ÎNVRĂJBÍ în română:

ÎNVRĂJBÍ

verb

  • 1

    reflexiv reciproc A intra în vrajbă cu cineva, a se duşmăni cu cineva, a se învrăjmăşi.

    1. 1.1tranzitiv A semăna vrajbă, a face să se duşmănească, a învrăjmăşi.

  • 2

    tranzitiv şi reflexiv A (se) înfuria, a (se) mânia, a (se) întărâta.

Origine

În + vrajbă.