Definiție pentru IÚRTĂ în română:

IÚRTĂ

substantiv feminin

  • 1

    Locuinţă demontabilă, specifică populaţiilor nomade mongole sau turcice, de formă conică (la mongoli) sau semisferică (la turci), alcătuită dintr-un schelet din zăbrele de lemn în formă de cerc, acoperit cu pâslă.

Origine

Din rus. iurta.