Definiție pentru IUŢÍ în română:

IUŢÍ

verb

  • 1

    tranzitiv şi reflexiv A face să se producă, să meargă etc. sau a se produce, a merge etc. mai repede, mai prompt; a (se) grăbi.

    • ‘Îşi iuţeşte paşii’
    1. 1.1reflexiv A deveni mai tare, mai intens.

      • ‘Vântul s-a iuţit’

  • 2

    rar reflexiv A se enerva, a se supăra, a se mânia uşor.

  • 3

    tranzitiv şi reflexiv A da sau a căpăta un gust înţepător, usturător, picant.

    • ‘Mâncarea s-a iuţit’

Origine

Din iute