Definiție pentru LĂTRÁ în română:

LĂTRÁ

verb intranzitiv

  • 1

    Despre câini; la pers. 3 A scoate sunete scurte, sacadate, caracteristice speciei; a hămăi, a bate.

    1. 1.1tranzitiv A se repezi asupra cuiva cu lătrături furioase.

  • 2

    depreciativ (despre oameni) A vorbi întruna, zadarnic şi pe un ton răstit, a-şi bate gura.

Origine

Lat. latrare.