Definițiile principale ale LEGÁ în Română

: LEGÁ1LEGÁ2

LEGÁ1

verb

  • 1

    tranzitiv A împreuna, a uni strâns (printr-un nod, o fundă) capetele de sfoară, de aţă, de sârmă, de lanţ etc. (astfel încât să formeze un tot).

  • 2

    tranzitiv A închide la gură un sac, o pungă, o boccea etc., adunând marginile şi înnodându-le sau petrecând în jurul lor o sfoară ale cărei capete se înnoadă; a strânge, a împacheta un obiect sau un material într-o învelitoare (basma, sac, pungă etc.) şi a o închide în felul arătat.

    1. 2.1 A uni diferite lucruri într-un mănunchi, într-un tot (prinzându-le laolaltă)

  • 3

    tranzitiv A fixa, a strânge ceva cu o funie, cu un şiret etc. ca să nu se desfacă sau să nu se clatine.

    1. 3.1 A strânge cu un cerc piesele care alcătuiesc un obiect pentru a realiza un tot.

  • 4

    tranzitiv A prinde una de alta foile unei cărţi şi a-i pune coperţi; a broşa, a cartona; p. restr. a coperta.

  • 5

    tranzitiv A prinde, a agăţa, a atârna un obiect de altul cu ajutorul unei frânghii, al unui lanţ etc..

  • 6

    figurat tranzitiv A înlănţui între ele sunete sau cuvinte pentru a vorbi.

  • 7

    tranzitiv A stabili o legătură între două puncte (îndepărtate) în spaţiu sau în timp.

    1. 7.1tehnică
      A stabili o legătură între două elemente ale unei instalaţii sau între o instalaţie şi o sursă de forţă (care-i asigură funcţionarea)

  • 8

    figurat tranzitiv şi reflexiv A (se) înfiripa sau a (se) stabili relaţii (din punctul de vedere al ideilor, al sentimentelor).

    1. 8.1reflexiv A se ocupa cu râvnă de ceva, a simţi un mare ataşament pentru o anumită preocupare, meserie.

  • 9

    figurat reflexiv A plictisi pe cineva (căutând ceartă); a se agăţa de cineva.

  • 10

    tranzitiv A imobiliza pe cineva cu ajutorul unei frânghii, al unui lanţ etc.; a pune în lanţuri, în fiare; a înlănţui, a încătuşa.

  • 11

    tranzitiv A prinde un animal (de ceva) cu ajutorul unei legături pentru a-l împiedica să fugă; a priponi.

  • 12

    figurat reflexiv A se obliga să facă ceva; a se angaja, a se îndatora.

  • 13

    figurat tranzitiv (În superstiţii şi în basme) A opri, a împiedica de la ceva prin vrăji.

  • 14

    tranzitiv şi reflexiv A(-şi) înfăşura sau a(-şi) acoperi o parte a corpului (reînnodând, prinzând); spec. a (se) pansa, a (se) bandaja.

  • 15

    intranzitiv (Despre plante) A face rod; a rodi.

  • 16

    reflexiv şi intranzitiv (Despre sosuri, dulceţuri etc.) A se îngroşa, a se închega.

Origine

Lat. ligare.

Definițiile principale ale LEGÁ în Română

: LEGÁ1LEGÁ2

LEGÁ2

verb tranzitiv

învechit
  • 1

    învechit A lăsa ceva prin legat, prin testament; a testa.

Origine

Din fr. léguer, lat. legare.