Definiție pentru MĂIESTRÍE în română:

MĂIESTRÍE

substantiv feminin

  • 1

    Pricepere, iscusinţă deosebită; talent, dibăcie, artă.

  • 2

    învechit (concr) Lucrare, operă, creaţie.

    1. 2.1 Lucru care denotă iscusinţă sau meşteşug în execuţie. Unealtă, instrument, aparat ingenios.

  • 3

    învechit Meserie, meşteşug (care cere pricepere).

Origine

Măiestru + suf. -ie.