Definiție pentru MANDATÁR în română:

MANDATÁR

substantiv neutru şi masculinFeminine -Ă, Feminine and Plural mandatari, Feminine and Plural -e

  • 1

    Persoană căreia i s-a încredinţat un mandat (1), care a primit o împuternicire; procurator.

Origine

Din fr.mandataire. Cf. germ.Mandatar.