Definiție pentru MĂREŢÍE în română:

MĂREŢÍE

substantiv feminin

  • 1

    Faptul de a fi măreţ; ansamblu de calităţi care trezesc admiraţie şi respect; grandoare, splendoare, fast.

  • 2

    învechit şi reg Mândrie, semeţie, trufie.

Origine

Măreţ + suf. -ie.