Definiție pentru MASTÍC în română:

MASTÍC

substantiv neutru

  • 1

    Material fluid sau vâscos alcătuit dintr-un amestec de substanţe minerale sau vegetale, care are proprietatea de a se întări în contact cu aerul şi care serveşte la lipit, chituit, nivelat etc..

    1. 1.1 Preparat vâscos obţinut pe bază de colofoniu şi folosit pentru acoperirea rănilor pomilor fructiferi.

  • 2

    Suc răşinos aromatic extras din trunchiul şi din ramurile unui arbust asiatic (Pistacia lentiscus), care serveşte la fabricarea masticii, la prepararea unor lacuri, ca fixator pentru parfumuri etc..

Origine

Din fr. mastic.