Definiție pentru MÉNTOR în română:

MÉNTOR

substantiv masculin

  • 1

    Conducător spiritual, povăţuitor, îndrumător; preceptor, educator.

    1. 1.1 Altoi dintr-o plantă bătrână grefat pe o plantă tânără pentru a-i transmite acesteia însuşirile sale.

Origine

Din fr., lat. mentor, germ. Mentor.