Definiție pentru MESÍA în română:

MESÍA

substantiv

  • 1

    (În Vechiul Testament) Denumire dată regilor Israelului sau marilor profeţi.

  • 2

    (În Cărţile profeţilor) Nume rezervat trimisului lui Dumnezeu ca mântuitor, mesager divin esenţial, aşteptat într-un viitor nedefinit, apariţia sa pe Pământ marcând triumful poporului evreu (al lui Iahve) asupra inamicilor şi începutul unei ere paşnice de prosperitate.

  • 3

    (În creştinism) Mântuitorul lumii, salvatorul de esenţă divină al obştei, Unsul Domnului; spec. Isus Hristos.

Origine

Din sl. mesiia, ngr. Messías, lat. messias.