Definiție pentru MEŞTEŞUGÍRE în română:

MEŞTEŞUGÍRE

substantiv feminin

  • 1

    Acţiunea de a meşteşugi şi rezultatul ei.

    1. 1.1 Talent, pricepere, îndemânare.

    2. 1.2 Uneltire, şiretlic, vicleşug.

  • 2

    învechit (concr) Meşteşug (II 2).

Origine

V. meşteşugi