Definiție pentru METACÉNTRU în română:

METACÉNTRU

substantiv neutruPlural metacentre

  • 1

    Punctul în care verticala centrului de greutate al unui corp care pluteşte este intersectată de verticala centrului de carenă, aceasta din urmă fiind trasată pentru o poziţie înclinată a corpului.

Origine

Din fr.métacentre.