Definiție pentru MIRÓS în română:

MIRÓS

substantiv neutruPlural mirosuri, Plural miroase

  • 1

    Simţ prin care organismul percepe proprietăţile unor substanţe, venind în contact cu particulele volatile degajate de acestea; capacitate de a percepe şi deosebi aceste emanaţii; olfacţie.

    1. 1.1figurat Perspicacitate, intuiţie, fler.

  • 2

    Emanaţie plăcută sau neplăcută pe care o degajă unele corpuri; proprietate a unor substanţe de a produce asemenea emanaţii: senzaţie olfactivă pe care o produce această emanaţie.

  • 3

    Mai ales la pl. Condiment, mirodenie.

Origine

Din mirosi (derivat regresiv).

Pronunție

MIRÓS

/míros/