Definiție pentru MUCARÉR în română:

MUCARÉR

substantiv neutru

  • 1

    (În Evul Mediu, în Ţara Românească şi în Moldova) Firman de reînnoire a domniei sau de confirmare a domnilor români de către Poarta Otomană.

  • 2

    (În Evul Mediu, în Ţara Românească şi în Moldova) Sumă de bani plătită Porţii Otomane de către domnii Ţărilor Române, începând din sec. XVII, pentru a obţine la fiecare trei ani reînnoirea domniei.

Origine

Din tc. mukarrer.