Definiție pentru MUNCITÓR în română:

MUNCITÓR

  • 1

    Care munceşte; p. ext. harnic, activ.

  • 2

    (Persoană) care lucrează nemijlocit pentru obţinerea unor bunuri sau în activitatea de întreţinere şi reparare a acestora.

  • 3

    învechit (Persoană) care torturează, chinuieşte, căzneşte.

Origine

Munci + suf. -tor.