Definiție pentru MUT în română:

MUT

  • 1

    Care nu poate vorbi, care este lipsit de facultatea vorbirii.

  • 2

    (Despre acţiuni, atitudini ale omului) Care se face, se petrece în tăcere, care nu se exprimă prin cuvinte.

  • 3

    Care nu vrea sau nu poate să vorbească la un moment dat sau în anumite împrejurări; p. ext. căruia nu-i place să vorbească (mult), care este tăcut din fire, taciturn.

    1. 3.1 Fără zgomot.

  • 4

    (Despre elemente ale naturii etc.) Tăcut, liniştit.

  • 5

    regional Om slut; om nepriceput, prost, nătâng.

Origine

Lat. mutus, -a, -um.