Definiție pentru NĂIMITÓR în română:

NĂIMITÓR

substantiv masculinPlural năimitori

  • 1

    învechit Persoană care angajează pe cineva pentru o muncă (temporară).

    1. 1.1 Persoană angajată cu plată pentru a efectua o muncă (temporară)

Origine

Năimi + suf. -tor.

Pronunție

NĂIMITÓR

/nă-i-/