Definiție pentru NEBÚN în română:

NEBÚN

  • 1

    (Om) care suferă de o boală mintală; alienat, dement.

  • 2

    (Om) lipsit de judecată dreaptă, de raţiune; (om) nesocotit, necugetat, nechibzuit.

  • 3

    (Fiinţă) neastâmpărată, zvăpăiată, vioaie.

  • 4

    Care arată, trădează nebunie.

  • 5

    Care nu are limite, margini, măsură; p. ext. enorm, extraordinar; groaznic, cumplit.

    • ‘Un lux nebun’

  • 6

    învechit Care nu este bun; rău.

  • 7

    rar Măscărici, bufon (la Curtea seniorilor feudali sau la Curţile regale).

  • 8

    Piesă la jocul de şah.

Origine

Pref. ne- +bun.