Definiție pentru NECUVIÍNŢĂ în română:

NECUVIÍNŢĂ

substantiv feminin

  • 1

    Lipsă de respect; faptă, atitudine, vorbă lipsită de cuviinţă; indecenţă, obrăznicie; impoliteţe, grosolănie, mojicie.

Origine

Pref. ne- +cuviinţă.