Definiție pentru NOTÁR în română:

NOTÁR

substantiv masculin

  • 1

    Funcţionar public învestit cu atribuţia de a autentifica acte juridice, de a legaliza semnături, de a elibera copii legalizate, certificate etc..

  • 2

    (În vechea organizare administrativă a României) Reprezentant al puterii centrale în comune, cu atribuţii de şef al poliţiei şi de secretar comunal.

Origine

Din fr. notaire, lat. notarius, germ. Notar.