Definiție pentru NOU în română:

NOU

  • 1

    Făcut sau creat (relativ) de curând; care apare pentru prima dată.

    1. 1.1 Din recolta anului în curs sau a anului imediat anterior.

  • 2

    Care apare în locul unui lucru, al unei fiinţe etc. mai vechi; de azi, contemporan, actual.

  • 3

    Element care apare la un moment dat în procesul dezvoltării unui fenomen şi se deosebeşte fundamental de elementele vechi, pe care reuşeşte să le domine.

  • 4

    Care a fost executat sau cumpărat de curând; care se află în bună stare; care nu a mai fost folosit sau a fost puţin folosit.

  • 5

    Cu aspect şi conţinut schimbat; transformat în bine; reînnoit, refăcut.

    1. 5.1 Evoluat, perfecţionat.

  • 6

    Care s-a ivit de curând, recent.

  • 7

    Care se adaugă (într-o succesiune) la ceva (de acelaşi fel) ce exista de mai înainte, care este încă unul pe lângă cel existent.

  • 8

    Lipsit de experienţă, neexperimentat (din cauza absenţei unei practici suficiente).

Origine

Lat. novus, -a.