Definiție pentru OBSERVÁ în română:

OBSERVÁ

verb tranzitiv

  • 1

    A băga de seamă, a remarca.

    1. 1.1 A exprima o observaţie, a constata.

    2. 1.2 A atrage cuiva atenţia. P. ext. a dojeni, a reproşa.

  • 2

    A examina cu atenţie, a studia, a cerceta; a scruta.

  • 3

    A spiona, a iscodi, a pândi.

  • 4

    rar A respecta legile, obiceiurile etc..

Origine

Din fr. observer, lat. observare.