Definiție pentru OGÓR în română:

OGÓR

substantiv neutruPlural ogoare

  • 1

    Bucată de pământ cultivată sau cultivabilă; ţarină.

    1. 1.1 Câmp semănat cu acelaşi fel de plante (de obicei cereale) Lan.

    2. 1.2 Teren agricol, proprietate agricolă.

    3. 1.3 Teren arabil folosit ca păşune timp de un an, pentru a fi mai fertil în anii următori. Pârloagă.

    4. 1.4 Arătură care se face cu mult înainte de lucrările de însămânţare.

Origine

Din bg., sb.ugar.