Definiție pentru ÓINĂ în română:

ÓINĂ

substantiv feminin

  • 1

    Joc sportiv, specific românesc, care se dispută între două echipe compuse din câte 11 jucători fiecare, o echipă aflându-se „la bătaie”, pe linia de aşteptare, şi cealaltă „la prindere”, în câmpul de joc, tehnica constând în lovirea unei mingi cu un baston de lemn de către fiecare jucător, pentru a o trimite în terenul adversarului.

Origine

Et. nec.