Definiție pentru ORĂCĂÍT în română:

ORĂCĂÍT

substantiv neutru

  • 1

    Acţiunea de a orăcăi şi rezultatul ei; strigăt caracteristic broaştei; orăcăială, orăcăire.

    1. 1.1figurat Amestec de voci, gălăgie.

  • 2

    1. 2.1familiar Plânset, scâncet de copil mic.

Origine

V. orăcăi