Definițiile principale ale ORATÓRIU în Română

: ORATÓRIU1ORATÓRIU2

ORATÓRIU1

substantiv neutru

  • 1

    Compoziţie muzicală amplă, pentru cor, solişti şi orchestră, destinată a fi interpretată în concert şi care ilustrează o acţiune dramatică; p. restr. cantată.

  • 2

    învechit Capelă mică sau încăpere într-o locuinţă particulară, servind drept loc de rugăciune fără acces public; paraclis.

Origine

Din lat. oratorium. Cf. it. oratorio, fr. oratoire.

Definițiile principale ale ORATÓRIU în Română

: ORATÓRIU1ORATÓRIU2

ORATÓRIU2

adjectiv

învechit
  • 1

    învechit Oratoric.

Origine

Din lat. oratorius.