Definiție pentru ORBÍ în română:

ORBÍ

verb

  • 1

    intranzitiv A deveni orb, a-şi pierde vederea.

    1. 1.1tranzitiv A face pe cineva să-şi piardă vederea. tranzitiv A scoate cuiva ochii.

    2. 1.2tranzitiv A tulbura vederea, a lua ochii din cauza unei lumini intense.

  • 2

    figurat tranzitiv A face pe cineva să nu mai judece obiectiv, să-şi piardă raţiunea, clarviziunea.

    1. 2.1 A înşela, a amăgi pe cineva, a minţi.

Origine

Din orb²