Definiție pentru ÓRDINE în română:

ÓRDINE

substantiv feminin

  • 1

    Dispoziţie, succesiune regulată cu caracter spaţial, temporal, logic, moral, estetic; organizare, înşiruire, rând, rânduire, orânduială.

  • 2

    Aşezare a unor obiecte potrivit unor cerinţe de ordin practic şi estetic, rânduială; p. ext. funcţionare bună, armonioasă; disciplină, regulă.

  • 3

    Principiu de cauzalitate sau de finalitate a lumii, lege proprie naturii.

  • 4

    Organizare, orânduire socială, politică, economică; regim; spec. stabilitate socială.

Origine

Din lat. ordo, -inis, it. ordine.