Definiție pentru OŢETÁR în română:

OŢETÁR

  • 1

    învechit Persoană care fabrică sau vinde oţet.

  • 2

    Mic serviciu de masă alcătuit din sticluţe în care se pune oţet şi untdelemn.

  • 3

    Arbore cu frunze compuse, alterne, cu flori galbene-verzui şi cu fructe roşii-purpurii, ale cărui frunze şi scoarţă, bogate în tanin, se folosesc în tăbăcărie, iar fructele pot fi folosite la fabricarea oţetului (Rhus typhina).

Origine

Oţet + suf. -ar.