Definiție pentru PANDANTÍV în română:

PANDANTÍV

substantiv neutru

  • 1

    Bijuterie care se poartă la gât, atârnată de un lănţişor sau de o panglică.

  • 2

    Element arhitectural în formă de triunghi sferic cu vârful în jos, situat în colţurile arcelor mari care sprijină o cupolă sau o turlă.

Origine

Din fr. pendentif.