Definiție pentru PANTEÓN în română:

PANTEÓN

substantiv neutru

  • 1

    (La greci şi la romani) Templu consacrat cultului tuturor zeilor.

  • 2

    Monument naţional în care se depun rămăşiţele pământeşti ale oamenilor iluştri.

    1. 2.1figurat Totalitatea oamenilor iluştri ai unei ţări.

Origine

Din fr. panthéon.