Definiție pentru PANTOCRÁTOR în română:

PANTOCRÁTOR

substantiv neutru

  • 1

    Icoană pictată în bisericile ortodoxe pe bolta naosului, care reprezintă pe Isus Hristos ca împărat al lumii; p. ext. cupola de deasupra naosului, unde se află această icoană.

Origine

Din ngr. pantokrátor.