Definiție pentru PELÍN în română:

PELÍN

substantiv masculin

  • 1

    Plantă erbacee cu frunze compuse, spintecate, albe-verzui, păroase şi cu flori galbene, folosită în medicină şi la prepararea unor băuturi (Artemisia absinthium).

Origine

Din bg.pelin.

substantiv neutru

  • 1

    Vin cu gust amărui, obţinut prin tratarea lui cu pelin (1).

  • 2

    Băutură foarte amară, preparată din frunze de pelin (1) şi folosită în scop curativ.