Definiție pentru PENTAGRÁMĂ în română:

PENTAGRÁMĂ

substantiv feminin

  • 1

    Stea în cinci colţuri, semn mistic în Vechiul Orient, exprimând împreunarea lucrurilor inegale, care era emblema pitagoreicilor şi căreia în superstiţiile medievale i se atribuiau funcţii apotropaice.

  • 2

    Denumire pentru notaţia muzicală care are cinci rânduri orizontale, paralele, pe care se scriu notele şi pauzele muzicale.

Origine

Din fr. pentagramme.