Definiție pentru PERSPICÁCE în română:

PERSPICÁCE

adjectiv invariabil

  • 1

    (Despre oameni) Care este înzestrat cu o minte ageră, pătrunzătoare, care este capabil să surprindă şi să înţeleagă ceea ce scapă majorităţii; ascuţit (la minte), ager; (despre mintea sau manifestările oamenilor) care dovedeşte agerime, pătrundere, subtilitate, isteţime, fineţe spirituală; pătrunzător.

Origine

Din fr. perspicace.