Definiție pentru PLECÁ în română:

PLECÁ

verb

  • 1

    reflexiv şi tranzitiv A (se) înclina (într-o parte sau în jos), a (se) îndoi, a (se) încovoia, a (se) coborî, a (se) apleca.

    1. 1.1reflexiv A se înclina în faţa cuiva în semn de respect, de admiraţie, de devotament, de spunere. reflexiv A se închina.

    2. 1.2 A (se) culca la pământ, a (se) răsturna.

  • 2

    reflexiv (Despre aştri) A coborî (spre apus), a apune.

    1. 2.1figurat învechit A decădea.

  • 3

    tranzitiv A supune unei influenţe, unei puteri; a subjuga.

    1. 3.1reflexiv A ceda în faţa unei forţe, a se supune.

    2. 3.2reflexiv A se îndupleca. reflexiv A se milostivi.

  • 4

    intranzitiv A se pune în mişcare pentru a se îndepărta (de un loc), a părăsi pe cineva sau ceva spre a se duce în altă parte; a porni.

    1. 4.1prin specializare A porni într-o cursă sportivă.

  • 5

    intranzitiv A avea începutul, punctul de pornire; a lua ca ipoteză.

    • ‘Pleacă de la ideea că trebuie să reuşească’

Origine

Lat. plicare.