Definiție pentru PLÉTER în română:

PLÉTER

substantiv neutru

  • 1

    Gard pescăresc construit din stuf, din nuiele de alun ori de salcie şi instalat de-a lungul malurilor, în albia majoră a râurilor etc., pentru a opri trecerea peştelui dintr-o baltă într-un râu.

Origine

Din sb. pleter.