Definiție pentru PONTÓN în română:

PONTÓN

substantiv neutru

  • 1

    Corp plutitor (în general staţionar) realizat dintr-un ansamblu de plutitoare şi utilizat pentru susţinerea unor instalaţii (macarale), pentru acostarea navelor etc..

  • 2

    Pod plutitor improvizat a cărui platformă este susţinută pe ambarcaţiuni legate între ele; fiecare dintre ambarcaţiunile care susţin platforma unui astfel de pod.

  • 3

    Vas fără motor şi fără punte, remorcat de un vas cu motor şi cu care se transportă mărfurile dintr-un port sau se ancorează vasele mai mari.

Origine

Din fr. ponton.