Definițiile principale ale PRĂDÁ în Română

: PRĂDÁ1PRÁDĂ2

PRĂDÁ1

verb tranzitiv

  • 1

    A jefui, a devasta, a pustii o ţară, un ţinut etc.; a jefui, a fura cuiva bunuri de preţ.

    1. 1.1 A sărăci, a ruina pe cineva prin acte silnice, prin biruri, amenzi, impozite copleşitoare.

Origine

Lat. praedare.

Definițiile principale ale PRĂDÁ în Română

: PRĂDÁ1PRÁDĂ2

PRÁDĂ2

substantiv feminin

  • 1

    Faptul de a prăda; prădare, jefuire, jaf; devastare.

  • 2

    (Concr) Totalitatea bunurilor materiale şi (în trecut) a persoanelor luate de cel care pradă (mai ales în timp de război).

  • 3

    Persoană prinsă, răpită, ajunsă în puterea cuiva.

  • 4

    Vietate care serveşte ca hrană animalelor sălbatice carnivore sau păsărilor răpitoare; p. ext. vânat; p. gener. orice poate servi drept hrană vieţuitoarelor.

  • 5

    regional Risipă, cheltuială inutilă.

Origine

Lat. praeda.