Definiție pentru PRÁXIS în română:

PRÁXIS

substantiv neutru

  • 1

    Pricepere dobândită printr-o practică îndelungată; experienţă, rutină.

  • 2

    Act, document.

  • 3

    Obicei, datină.

Origine

Din ngr. práxis.

Utilizare

Var.: práxă s.f.