Definiție pentru PRICÉPERE în română:

PRICÉPERE

substantiv feminin

  • 1

    Faptul de a (se) pricepe.

    1. 1.1 Facultatea de a înţelege, de a pătrunde ceva (uşor) cu mintea. Înţelegere. P. ext. judecată, inteligenţă.

    2. 1.2 Îndemânare, abilitate, iscusinţă.

Origine

V. pricepe