Definiție pentru RADIOTÉHNIC în română:

RADIOTÉHNIC

  • 1

    Ramură a tehnicii care se ocupă cu aplicaţiile oscilaţiilor şi undelor electromagnetice de înaltă frecvenţă pentru transmiterea şi recepţionarea informaţiilor.

    1. 1.1 Tehnica fabricării aparatelor pentru radiocomunicaţii.

  • 2

    Care ţine de radiotehnică, privitor la radiotehnică.

Origine

Din fr. radiotechnique.