Definiție pentru RASTÉL în română:

RASTÉL

substantiv neutru

  • 1

    Suport compartimentat, făcut din bare de lemn sau de metal, pentru păstrarea armelor, a schiurilor, a bicicletelor etc..

  • 2

    Subansamblu al unor maşini de filat şi al maşinilor de răsucit firele textile având rolul de a susţine materialul cu care sunt alimentate aceste maşini.

Origine

Din it. rastello, germ. Rastel.