Definiție pentru REFORMÁ în română:

REFORMÁ

verb

  • 1

    tranzitiv A schimba (în bine); a îndrepta, a îmbunătăţi (o situaţie, o concepţie etc.).

  • 2

    tranzitiv A scoate din folosinţă unele bunuri uzate (inutilizabile).

  • 3

    tranzitiv A declara o persoană inaptă pentru serviciul militar şi a o scoate din evidenţele armatei.

  • 4

    reflexiv (învechit) A se forma din nou, a se reface.

Origine

Din fr. réformer, lat. reformare.

Definiție pentru REFÓRMĂ în română:

REFÓRMĂ

substantiv feminin

  • 1

    Transformare politică, economică, socială, cu caracter limitat sau de structură pentru a realiza un progres.

  • 2

    articol Mişcare religioasă de la începutul sec. XVI în Germania, răspândită în cea mai mare parte a Europei, care a susţinut principiul mântuirii prin credinţă, secularizarea averilor clerului, simplificarea ierarhiei şi cultului catolic şi introducerea limbilor naţionale în serviciile de cult.

  • 3

    Scoaterea din uz a unui material, a unei unelte etc. în urma degradării lor; (concr.) totalitatea materialelor, uneltelor, efectelor, armelor etc., socotite la un moment dat ca inutilizabile (prin degradare); p. ext. depozit în care se păstrează un asemenea material.

  • 4

    Scoaterea din cadrele armatei a unui militar (pentru motive de incapacitate fizică).

Origine

Din fr. réforme, germ. Reform.