Definiție pentru RICÍN în română:

RICÍN

substantiv masculin

  • 1

    Plantă erbacee sau arborescentă originară din Africa, cu rădăcina pivotantă, puternică, cu tulpina înaltă de 1–2 m, cu flori verzi, roşii sau violete; căpuşă (Ricinus communis)..

Origine

Din lat. ricinus, germ. Rizinus.