Definiție pentru ROZĂTÓR în română:

ROZĂTÓR

substantiv neutru

  • 1

    (La pl.) Ordin de mamifere caracterizate prin lipsa caninilor şi printr-o mare dezvoltare a dinţilor incisivi, cu ajutorul cărora aceste animale pot roade; (şi la sg.) animal care face parte din acest ordin.

    1. 1.1

      • ‘Animal rozător’

Origine

Roade + suf. -ător.